Warning: Constant WP_MEMORY_LIMIT already defined in /home/r111067asoc/public_html/wp-config.php on line 98

Warning: Constant WP_MAX_MEMORY_LIMIT already defined in /home/r111067asoc/public_html/wp-config.php on line 99
Scurt Istoric al Romilor – Asociatia Vointa Romilor

Scurt Istoric al Romilor

ASOCIAȚIA  VOINȚA  ROMILOR

https://i0.wp.com/blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhao4sh1lQ6X5HepDOmrNrjPoGI-fRNwnybyiTawWWWi3Z79g2M2XSwkmcYM9tv05BDbXBagBdrxtwMMiUNBnffsyjmyF7q--ynaleh1awuPwk61nziWaQBO-Qswo2AvPJ2nw4Rys8NDYL_58-xLgfFFvl0_H9bmq1aTnqoX1zs17lz1jeifIRuVTS3UQ/s320/1.%20Poza%20de%20Coperta.png?w=720&ssl=1

Romii (uneori scris rromi, cunoscuți și ca țigani) reprezintă un grup etnic originar din India medievală. Romii sunt răspândiți în foarte multe zone geografice, dar mai ales în Europa, cele mai importante grupuri trăind în Europa de Sud-Est, Centrală și de Est, în Turcia, în Peninsula Iberică și în sudul Franței.

 

Vieţi irosite: comunitatea de rromi din Dealu Burla,Judetul Suceava una dintre cele mai sărace din judeţ

Pe-o coamă înfoiată de pământ, câteva sute de rromi, dintre care jumătate sunt copii, trăiesc desprinşi de timp. Majoritatea caselor sunt însăilări din nuiele şi lut și fără garduri. Uneori pur şi simplu se surpă sau ard ca torţele. Când intri, căldura şi mirosul îţi lipesc instantaneu, aerul moale şi muştele se împletesc ,copilaşii sunt peste tot, printre pui de căţei, găini, buruieni,rufe şi praf. O fântână se ridică viguros la o margine de drum, îmbietoare. Bine aţi venit în realitate  aici e Dealu Burla, Suceava, una dintre cele mai sărace comunităţi din judeţ. Burlă înseamnă glumă, minciună.

Locul este parcă predestinat. Aici, un copil mănâncă, de obicei, o singură dată, seara, şi se bucură dacă îi scrii numele pe o foaie de hârtie şi i-o dai lui de tot ca şi cum i-ai fi dăruit o jucărie grozavă. Aici, speranţa se măsoară în alocaţii şi indemnizaţii. Tot aici, fetiţe de câţiva ani umblă cu rochiţe murdare de prinţese desculţe, alteltele cu papucei de plastic prin colbul drumului. Nimeni nu mai ştie dacă e adevărat sau doar o legendă a satului, dar pare-se că, la începutul anilor ’30, rromii au fost scoşi din satul apropiat. Erau vreo 10-15 familii atunci. Întâi s-au aciuat prin păduri, apoi au început să-şi facă locuinţe pe culmea dealului. Acum sunt cateva sute de suflete, aproape jumătate copii. Rromii de aici muncesc cu ziua pe la oameni din satele apropiate, iar cu banii cumpără mâncare. Pentru haine şi altele, nu prea mai ajung. De altfel, foarte puţini dintre bărbaţii din Dealu Burla sunt angajaţi. În cazul femeilor, nici nu se pune problema, majoritatea sunt obişnuite să nască şi să crească copii. La 40 de ani,cu 5-7 copii răsfiraţi prin curte şi prin locuinţa minusculă, o femeie ne spune reţeta ei:„Dorm singură, domnule!”. Unii dintre copiii care se joacă prin sat nu ştiu când e ziua lor sau în ce an s-au născut. Unii nu sunt obişnuiţi nici măcar să fie atinşi. Cititul şi scrisul se lipesc greu de ei, din cauză că zilele de şcoală sunt întrerupte de zilele în care părinţii îi iau la muncă de zilieri. Şi golurile nu mai pot fi umplute,sunt forte multe familii de acest fel defavorizate din România.

Veniturile unei familii de rromi din Burla depind de numărul de copii şi dacă aceştia sunt sau nu înregistraţi la naştere. Fără certificatul de naştere, părinţii nu pot să încaseze alocaţia de stat. De asemenea, Primăria le oferă ajutoare sociale. Unii muncesc ca zilieri şi vreo doi tineri au reuşit să se angajeze ca salahori cu salariul minim pe economie. Dacă-i întrebi,spun mândri că iau salariul o dată pe lună, „ca oamenii”. Lucrătorii sociali zic că unul dintre motivele pentru care, de multe ori, rromii din astfel de comunităţi nu reuşesc să se ţină de un loc de muncă e tocmai acesta – că salariul se ia o dată pe lună, nu în fiecare zi, cum sunt ei obişnuiţi. Majoritatea familiilor din Dealu Burla sunt lipsite de surse de apă potabilă ,casele neconectate la rețeaua de energie electrica (sunt multe excepţii), însă puţini au şi contract cu Electrica – în general, iau de la vecini şi împart facturile. Înapoi în comunitate, oamenii se pregătesc să meargă la casa de rugăciune, , cei care s-au pocăit ascultă rugăciunea rostită de un predicator-rrom. „Le spun! Să meargă la muncă, să-şi găsească loc de muncă!  Să fie mai înţelegători,sa nu fure,să nu-şi bată nevestele,să se spele şi să-i spele pe copii, să nu fie cu capul ca măturoaiele!” , spune el.

Sunt foarte multe comunitati in tara de acest fel. Dar mă refer in  Jud.Suceava,Patrauti,Mitoc, Gulea-Dohasca,Vicov, Voitinel, Mironu-Valea Moldovei, Bogata-Baia,Veresti, si lista continua. Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate arată că în România există aproximativ 200 de localităţi precum Dealul Burla, în care nivelul de sărăcie e alarmant. Dar fără intervenţii de lungă durată, constante şi convergente, oamenii din aceste comunităţi nu au nicio şansă. Depind de indemnizaţiile sociale  care îi stimulează să nu muncească şi rămân pradă bolilor, mizeriei şi analfabetismului. Singurele perioade când autorităţile locale îşi aduc aminte de ei şi îi vizitează grijulii sunt cele premergătoare alegerilor.


.

About the Author

You may also like these

X